Tradiții și Obiceiuri de Sânt-Ilie

În fiecare an, pe data de 20 iulie îl sarbatorim pe Sânt-Ilie, divinitatea populară care a preluat numele Sfântului Prooroc Ilie. În cultura româneasca, Sânt-Ilie este celebrat ca o divinitate a focului si a Soarelui, recunoscut ca Gebeleizis în mitologia geto-dacă și ca Helios în mitologia greacă.

Sărbătorim ziua sfântului Ilie în stil tradițional românesc

Din cele mai vechi timpuri s-a vehiculat ideea că această deitate solară ar avea puterea de a influența condițiile meteorologice. Potrivit superstițiilor care circulă din generație în generație, Sânt Ilie este aducătorul de tunete, precipitații abundente și incendii. Mai mult decât atât, întrucât acesta poate dezlega ploile și decide unde va cadea grindina, se crede că acțiunile sale pot afecta într-o mare măsură calitatea și cantitatea recoltelor din fiece an. De aceea, sătenii nu lucrează astăzi de teama pagubelor cauzate de ploi și grindină.

Potrivit credinței populare, Sânt-Ilie se plimbă printre nori într-o trăsură cu roți de foc trasă de cai înaripați și tună și fulgeră dracii pocnind din biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au făcut în timpul vieții. Ca divinitate a soarelui și a energiei dătătoare de viață, Sânt-Ilie este sărbătorit în fiecare an în special în mediul rural, unde numele său este în continuare asociat cu o sumă de tradiții și obiceiuri încântătoare, păstrate cu sfințenie de veacuri.

Sânt-Ilie, o divinitate populară asociată cu fenomene meteorologice spectaculoase

Ziua Sfântului Ilie marchează mijlocul verii pastorale. Cu această ocazie, ciobanii coboară în sate și-și revăd familiile pentru prima dată dupa ce au urcat oile la stână. Pentru a-și exprima dragostea și prețuirea pentru cele care le conduc gospodăria cu dibăcie în lipsa lor, ciobanii le aduceau în dar soțiilor lor furci pentru tors, migălos lucrate în lemn.

(Photo EraNews.ro)

Pe 20 iulie se culeg plante de leac, care sunt apoi lăsate la uscat în cămări sau în podurile caselor. Cu acest prilej, se adunau și plantele folosite la farmece și vrăji. Pe înserat, fetele nemăritate se tăvăleau pe ogoarele cu cânepă. Dacă în acea noapte visau cănepă verde, acest element era interpretat ca un semn prevestitor al unei viitoare căsătorii cu flăcăi chipeși și tineri. Dacă visau cânepă uscată, se zicea că-și vor lega destinele cu bărbați bătrâni.

Dacă până pe data de 20 iulie nu e voie să se bată merele sau să se consume, de ziua lui Sânt-Ilie femeile culeg aceste fructe și le trimit la biserică pentru a fi sfințite. În credința populară, prin acest ritual fructele Sfântului Ilie s-ar transforma în mere de aur pe lumea cealală.

Tot în această zi de sărbătoare se dă de pomană de suflete morților. Fetele scutură merii și-i îndeamnă pe copii să culege roadele căzute. Credincioșii duc bucate la biserică și organizează mese îmbelșugate în amintirea celor trecuți în lumea celor drepți. În ziua de 20 iulie se practică retezatul stupilor, operațiunea de recoltare a mierii de albine. Această acțiune este lăsată în sarcina bărbatilor curați sufletește și trupește, care intră în stupină în straie de sărbătoare. La finele ritualului, gospodarii își invită vecinii, rudele și prietenii la ospăț și îi cinstesc cu țuică îndulcită cu miere.

Masa festivă se transformă adesea într-o adevărată petrecere câmpenească cu bucate alese, joc, cântesc si voie bună cât cuprinde- elemente despre care se crede că ar fi aducătoare de belșug pentru apiculori.
Din cele mai vechi timpuri, în data de 20 iulie se organizau târguri și întâlniri sătești. Cu această ocazie, tinerii din diferite sate ajungeau să se cunoască, se legau noi prietenii și se facea comerț cu produse agricole și meșteșugărești.

Targuri Organizate in Prezent Aduc un Omagiu Tradițiilor Vechi de Secole

Bâlciul de la Fălticeni din 20 iulie, al doilea ca mărime din Europa in anul 1814, adună cei mai de soi negustori din țările vecine și puzderie de mușterii puși pe tocmeală. Buna dispoziție era întreținută de artiști de circ- dresori de animale sălbatice, înghițitori de săbii, iluzioniști și acrobați ai căror acțiuni îndrăznețe atrăgeau curiosii pe deal. Deși perioada sa de glorie a apus acum mult timp, astăzi se încearcă revigorarea sa prin intermediul festivalului folcloric Șezătoarea. Tot de ziua Sfântului Ilie se ține si Târgul de fete de pe Muntele Găina, cunoscut ca Târgul anual de fete, un eveniment încărcat de tradiții din timpuri imemoriale.

Photo – Flori de IE

Conform unor datini vechi de secole, în cel mai apropiat sfârșit de săptămână de ziua Sfântului Ilie are loc acest eveniment în comuna Avram Iancu din Munții Apuseni. Dacă în timpuri străvechi fetele erau aduse de părinți la târg pentru a fi pețite de flăcai și a se cununa pe Muntele Găina, zis și Muntele Dragostei, astăzi acest punct de atracție pentru iubitorii de tradiții românești antice adună atât localnici cât și turiști din toate colțurile țării, dornici să ia parte la o festivitate câmpenească de poveste ce include dansuri, spectacole populare, concerte și concursuri de gastronomie. Tot aici, participanții au ocazia de a se întâlni cu artizani talentați care oferă spre vânzare o gamă variată de produse meșteșugărești cu farmec de odinioară.

La Iutta, Reinvigorăm Elemente de Folclor Românesc Colecție dupa Colecție

Plină de tradiții care dăinuie de veacuri, legende încântătoare și o doză mare de misticism, ziua lui Sânt Ilie nu se pierde în negura timpului. Ea continuă să fie sărbătorită an de an în special la sat, acolo unde realul și elementele de folclor și alegorie se întrepătrund și se completează reciproc.

La Iutta, suntem permanent animate de misterul elementelor de folclor țesute în jurul sărbătorilor păgâne, care ne îndeamnă să descoperim măreția și frumusețea fără de cusur a deităților înzestrate cu puteri nemăsurate. Această însuflețire și aplecare spre superstiții, legende și tradiții străvechi ne-a oferit inspirația necesară pentru a trasa liniile colecției Adora, ce reflectă atributele magice ale celor mai bine reprezentați zei geto-daci.

Zeii din panteonul geto-dacic au inspirat designul colecției Adora

Astfel, am redescoperit farmecul zeiței Bendis– protectoarea pădurilor, a dragostei și a maternității; ne-am lăsat cucerite de însușirile supranaturale ale lui Kotys, zeița mamă în mitologia geto-dacă și ne-am grăbit să-i descifrăm tainele lui Sabasioz, patronul solar al cailor asociat cu simbolul htonic al șarpelui, care era venerat de traci ca Eliberatorul de sezonul rece.

De asemenea, l-am celebrat pe Zalmoxis, zeul suprem la geto-daci, stăpân al tărâmului de dincolo și patron al lumii subterane și al vieții de după moarte. Produsele denumite dupa cei mai de seamă deități din panteonul geto-dacic sunt confecționate din piele naturală brodată cu simboluri folk restilizate, menite să-și transpună purtătorul într-o lume de poveste, înfrumusețață de aura de mister a motivelor românești străvechi, similare celor brodate pe portul popular din alte timpuri.

Descoperă întreaga colecție în magazinul nostru online și alege-ți favoritele pentru a adăuga un plus de culoare, eleganță și magie ținutelor tale zilnice.