Călător sub stele prin Cotroceni. Episodul 1

Ce-ai spune dacă cineva ți-ar zice că poți să-ți iei o vacanță de o zi chiar acum? Noi am zis da. Ne-am rupt de rutina unei zile de lucru și ne-am luat rucsacul Călător sub stele într-un concediu scurt pe care l-am petrecut în… București. Mai exact, în Cotroceni. Și ne-a plăcut la nebunie!

Călătorii în timp

Ne aflăm în 1913. Sau în 1899? Cu siguranță suntem în 2017, însă odată ce-ți arunci privirile pe casele din Cotroceni, e ușor să te pierzi în timp. Exact ca în Midnight in Paris, eram pe o străduță micuță numită I.L.Caragiale atunci când ne-am urcat în mașina care ne-a teleportat în timp (singura diferență e că mașina nu era un Peugeot din anii ‘20, ci un Uber). Și uite așa am alunecat în Bucureștiul cosmopolit al anilor demult apuși și ne-am înconjurat de istorii, povești boeme și vile cu influențe neogotice.

Oare cine? Oare ce?

Balcoane, coloane, romburi care se asortau perfect cu steaua Nordului, camere cu tavan înalt și geamuri cât vezi cu ochii – eu, într-o rochie lungă, roșie, din catifea, cu mânuși până la cot și șampanie în mână, ascultând jazz. Bineînțeles, a doua parte se derula doar în capul meu, pe când prima parte era cât se poate de adevărată. Mă întrebam „Oare cine locuiește aici? Ce fel de viață duce el?”, dar apoi gândurile mele treceau rapid către „Dar oare cine a locuit aici? Se întâlneau aici tot felul de scriitori și artiști? Ce povești de dragoste s-au trăit în casele astea?”.

Fie că ești pasionată de istorie, sau nu, o melancolică incurabilă sau o persoană ancorată în prezent, nu ai cum să nu te întrebi ce oameni au mai pășit înaintea ta pe străzile cu nume de doctori din Cotroceni. De pe lista asta, eu mă încadrez și la pasionată de istorie și la melancolică incurabilă, așa că haide să-ți spun ce am aflat.

Despre Cotroceni. Mici istorisiri

Nașterea acestui cartier a avut loc datorită doctorului Carol Davila. Proprietar al terenurilor din zonă, el a avut grijă să le parceleze și să creeze spații pentru construirea caselor. Acum 100 de ani, Cotroceniul era cartierul de margine al Bucureștiului. Explozia de frumos pe care o vedem acum a avut loc în glorioasa perioadă interbelică.

Cine erau oamenii pe care mi-i închipuiam eu la dineuri exclusiviste? Intelectuali, artişti, cadre didactice. Printre ei erau Ion Barbu, Ion Minulescu și Liviu Rebreanu. În 1934 s-a construit „Blocul profesorilor”. Gabriel Drăgan-Sion spunea despre Ion Minulescu: „Umbla pe strada cu pălăria lui mare, imensă. Ne zicea: „Măi, baiețași, măi, ce frumoși și tineri sunteți voi! Vai, tinerețe, noi suntem bătrâââni.” ”

„Marele bulevard din fața Facultății de Medicină […] avea pe o parte și pe alta castani bătrâni care făceau un fel de boltă deasupra. […] Te plimbai pe dedesubt ca printr-un labirint. Când veneai vara din centru, aici era cu două-trei grade mai răcoare și mai plăcut. Și erau celebrele apusuri de soare din Cotroceni. Mihail Sadoveanu venea sa vadă aceste apusuri roșii foarte flamboaiante, din cartier”, spune scriitorul Barbu Cioculescu, conform jurnalul.ro.

Despre Cotroceni s-ar putea scrie o carte, însă nu știu dacă ar reuși să exprime, în totalitate, trăirile pe care le-am simțit acolo. Printre atât de multe detalii, cu siguranță că fiecare dintre noi am vedea lucrurile altfel. Dar la fel de frumos.

Așa că, dacă vreți să vă detașați de rutina zilnică, vă invit să faceți o plimbare prin Cotroceni. Dar nu uitați să vă dați telefoanele pe silențios și să renunțați la pasul alert obișnuit. Doar priviți în sus.