„Paştele ne vorbeşte despre frumuseţe, despre rara frumuseţe a unei noi vieţi.” spunea S.D. Gordon. Și tocmai de aceea ne place atât de mult această sărbătoare. În plus, din moși strămoși, ea vine cu o sumedenie de obiceiuri și tradiții românești. Și nu ne referim doar la ouăle roșii sau la pască. Nu ești curioasă?

Puterea simbolurilor în Câmpulung Moldovenesc

În această zonă, credincioșii ies duminică dimineață în curtea bisericii și se așează în formă de cerc, cu lumânările aprinse în mână, așteptând trecerea preotului pentru a binecuvânta coșul pascal. Poate că îți amintești de această tradiție de la bunica ta, ori chiar de la mama ta. Poate că o duci mai departe chiar tu. Totuși, dacă nu ești sigură ce se pune în coș, îți spunem noi. El trebuie acoperit cu un şervet ţesut cu modelul specific zonei, iar pe o farfurie sunt așezate simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţele de mac care vor fi aruncate în rău pentru a alunga seceta, sarea păstrată pentru a aduce belşug, zahărul care va fi folosit de câte ori vitele vor fi bolnave, faina pentru ca rodul grâului să fie din plin și ceapa şi usturoiul care au rol de protecţie împotriva insectelor. Deasupra acestei farfurii se pun pasca, brânza, ouăle roşii, ouăle încondeiate, banii, florile, peştele afumat, sfecla roşie cu hrean şi prăjiturile. Și urmează o masă pe cinste!

Ouăle de Paște

O vorbă veche din bătrâni spune că, dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, poți începe pregătirile de nuntă. De asemenea, este foarte important ca primul ou ciocnit în dimineața Paștelui să fie mâncat de toți membrii familiei, pentru ca aceștia să rămână uniți pentru totdeauna.

O altă tradiție în jurul ouălor de Paște o găsim în satele moldovenești. Se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, cel care sparge oul, va fi voinic tot anul. Tot în această zonă, oamenii obișnuiesc să pună un ou roșu și unul alb într-un vas cu apă. Apoi ei se spală cu apa, se dau cu cele două ouă pe obraji și termină prin a lasă o monedă în vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul.

„Stropitul” din Transilvania

În Transilvania, în a doua zi de Paște, are loc stropirea fetelor și a femeilor de către bărbați. Acest obicei are loc pentru a face fetele să rămână frumoase pentru tot anul. Grupurile colindă tot satul până seara târziu, pentru a avea grijă ca fiecare fată să fie stropită și să „nu se veștejească”. Dacă inițial băieții se foloseau de apa de la izvor, acum e de ajuns o sticluță cu parfum.

Petrecerea din Țara Bârsei

De fiecare an, în Țara Bârsei, undeva în jurul Brașovului, are loc obiceiul Junii Brașovului, adică se organizează o mare petrecere care adună întreaga comunitate. Tinerii sunt organizați precum cetele de călușari, cu casier și vătaf, și strâng ouă de la fete. După se merge la Pietrele lui Solomon, unde au loc un picnic și mai multe întreceri, printre care și aruncarea buzduganului. Noroc că Brașov e aproape, dacă nu ai planuri de Paște poți să experimentezi o sărbătoare tradițională, și distractivă, pe deasupra.

Superstiții de Paște

Pe lângă obiceiuri, fiecare sărbătoare are și superstițiile ei. De exemplu, se crede că ouăle care sunt vopsite sau încondeiate în joia dinainte de Paște îi va proteja pe cei din casă de suferințe. De asemenea, cine doarme în Joia Mare va fi leneș tot anul.

În Vinerea Mare gospodinele nu au voie sa țeasă sau să spele. Toate acestea se fac pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri (și cu siguranță nu ne dorim asta, deci propunem să ne luăm o zi de relaxare vineri). De asemenea, nu este bine nici să coși sau să faci pâine ori cozonaci. Mai mult, deși ne place vremea caldă, va trebui să ne dorim ploaie în această vineri. De ce? Pentru că dacă plouă în Vinerea Mare, atunci anul va fi extrem de roditor.

Shop the story >