Cufărul Iutta, Folclor în jurul lumii

Expoziția virtuală „100 de portrete de țărani transilvăneni”

June 6, 2018
read time: 3 min

Din seria călătoriile cu Dor de Ducă, astăzi ne-am decis să mergem în … Cluj. Ori, cel puțin, să ne imaginăm că mergem în Cluj. Cum facem asta? Vizionând expoziția virtuală a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, despre care am scris totul mai jos.

 

100 de portrete de țărani transilvăneni

 

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, Muzeului Etnografic al Transilvaniei, care este și primul muzeu creat în Transilvania după Marea Unire, a lansat o expoziție virtuală de fotografii de arhivă intitulată „100 de portrete de țărani transilvăneni”. Imaginile au fost surprinse de către specialiștii etnografi din cadrul muzeului și de către un colaborator englez al acesteia, Denis Galloway, și sunt, în opinia noastră, o frumoasă dovadă a dorului de românesc.

 

Spirit românesc

 

Am rămas complet fascinate de această expoziție pentru că surprinde atât de bine bogăția culturii românești. Găteala capului, podoabele, chiar și expresiile lor sunt întocmai elementele care ne poartă înapoi în acele vremuri demult uitate și care ne fac să ne dorim să cunoaștem mai mult.

 

„Imaginile prezentate păstrează și ne aduc aproape lumea surprinzător de bogată și de variată a portului tradițional, în special a pieptănăturii și gătelii capului. Elemente ca tipul de pieptănătură, neacoperirea sau modalitatea de acoperire a capului marcau localitatea, zona, starea civilă, statutul social, vârsta.”

 

Ce ne-a captat interesul a fost mai ales modul în care fetele și femeile își făceau pieptănătura. De exemplu, părul fetelor din Drăguș era tăiat scurt și asortat cu o pălăriuță ornamentată cu un „cicur” mare de lână colorată.

 

 

În fotografiile realizate în Țara Hațegului, coafura cu „chică” peste frunte era specifică fetelor, pe când nevestele aveam pieptănătură „cu coarne”, adică părul de pe creștet este împărțit cu o cărare la mijloc, răsucit în  șuvițe subțiri care coboară spre ceafă unde sunt strânse în conci.

Forma cocului, structura, decorul cepselor, acoperitoarele de cap, salbele, zgărzile, piesele de aur sau argint sunt indicatori ai statutului social și a identității zonale. Am putea zice că noi am păstrat tradiția prin broderiile de pe dorurile noastre care simbolizează diferite regiuni din țară.

 

 

Dacă îți dorești să te simți mai aproape lumea bogată şi variată a datinilor, a credinţelor populare, a portului tradițional și a obiceiurilor, îți sugerăm cu dragă inimă să vizionezi expoziția „100 de portrete de țărani transilvăneni.” Noi am selectat pentru tine fotografiile care ne-au plăcut cel mai mult, însă poți accesa întreaga expoziție aici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*Informațiile și pozele au fost preluate de pe www.muzeul-etnografic.ro.

0

nicoleta

Leave a comment

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Despre noi